Am în continuare foarte multe întrebări cu privire la flashmoburi. Una dintre ele ar fi, de ce sunt ele tratate ca pe nişte chestii pentru tineret şi de ce din toate ţările de pe lumea asta, tocmai în România s-a format convingerea asta. Nu cumva stau lucrurile tocmai invers? Nu este tocmai universalitatea cea care dă farmecul unui flashmob?
Într-un fel flashmoburile se asemeamănă cu toate lucrurile inutile de pe lume. Privite prin concepţia că omul trebuie să-şi urmărească unicul interes, acela de-a face bani, găsim în flashmob ceva sec, irelevant şi lipsit de valoare iar pe cei care le fac îi găsim… nebuni. Gândite într-un alt fel ele fie devin, fie nasc chestii indispensabil de faine unei societăţi.
Fie X, o gaşcă (mai mică sau mai mare) de elevi/studenţi ce săvârşesc o chestie bezmetică. Publicului (cu precădere publicului din Ţara Prejudecăţilor) îi e nemaipomenit de uşor să treacă prin flashmob gândind: doar nişte adolescenţi frustraţi. La fel cum unii se droghează prin cluburi, ăştia au recurs la cretinisme ca să cerşească atenţie.
Sunt flashmoburile nebunii d-ale tineretului? Spun că tocmai întrebarea asta decide care e cantitatea de vrajă pe care o băgăm într-un flashmob. O mixtură bogată de participanţi ar ajuta publicul să treacă dincolo de prejudecată. O dată ce observi 20 de tineri dansând fără muzică spui că sunt cine ştie ce grup studenţesc şi că n-au ceva mai bun de făcut. Dacă însă diluezi grupul cu un tip serios, îmbrăcat la costum, care la un moment dat se pune printre tineri, îşi lasă geanta-diplomat pe asfalt şi se alătură grupului, doza de “ce naiba se întâmplă” la care supunem publicul creşte considerabil. Dacă se ivesc la faţa locului şi părinţi, bunici cu nepoţei, impactul flashmobului devine imposibil de măsurat.
Ceea ce vreau să punctez este că flashmobul şi cu coca de biscuiţi n-au nimic în comun. Coca de biscuiţi se face din ingrediente din acelaşi soi (făină, zahăr, tot felul de mirodenii…) pe când un flashmob, cu cât conţine ingrediente mai variate, cu atât se coace mai frumos.
“Flash mobbing is a very healthy social symptom.
Any culture that loses its playfulness loses its humanity.”
Sâmbătă, 27 martie se întâmplă iar, la Bucureşti şi la Iaşi.
Paste Fericit !!